"Dragostea
mea,
Simt ca orele care ma tin
departe de tine sunt veacuri, fiecare secunda o resimt reverberand in
inima mea rapusa si renascanda. Ma trezesc si adorm in fiecare zi numai
cu gandul la tine si dorul pe care il simt in pieptu-mi se zbate neincetat
precum argintul viu. Pare de necrezut, insa mi-e dor de tine chiar si
atunci cand te strang in brate, ca si cum aceste corpuri fizice ar sta
ca bariera in calea fuziunii noastre extatice. Te simt cu intensitate
chiar daca esti plecata si sufletul meu traieste la unison cu tine toate
bucuriile si toate intristarile tale, oriunde te-ar cuprinde ele.
Tin strans langa piept hainele tale, intr-un strigat mut care te vrea
langa ele. Ma gandesc la mine, la cel care eram si de care nu mai imi
pasa, toate egoismele mele marunte parca s-au spulberat definitiv din
calea iubirii pe care mi-ai daruit-o. Nu mai sunt omul care eram si
am senzatia ca am devenit un fel de zeu, ridicat in slava de intensitatea
iubirii dintre noi.
Fiecare minut in care suntem impreuna mi se pare a contine toata viata-mi
cu intregul ei sens. Clipele de iubire sunt atat de lungi si in acelasi
timp atat de scurte... Uneori as vrea sa iti pot fi pandantiv pentru
a ma cuibari permanent langa inima ta...
Iubirea inimii mele, vino in bratele mele, primeste nepretuita fericire
pe care Dumnezeu, prin marea sa gratie, ne-a daruit-o! Te iubesc nesfarsit!"